PSALMUL 37
Al lui David.
1. Doamne, nu cu mânia Ta să mă
mustri pe mine, nici cu iuţimea Ta
să mă cerţi.
2. Că săgeţile Tale s-au înfipt în
mine şi ai întărit peste mine mâna
Ta.
3. Nu este vindecare în trupul meu
de la faţa mâniei Tale; nu este pace
în oasele mele de la faţa păcatelor
mele.
4. Că fărădelegile mele au covârşit
capul meu, ca o sarcină grea
apăsat-au peste mine.
S. Împuţitu-s-au şi au putrezit rănile
mele, de la faţa nebuniei mele.
6. Chinuitu-m-am şi m-am gârbovit
până în sfârşit, toată ziua
mâhnindu-mă umblam.
7. Că şalele mele s-au umplut de
ocări şi nu este vindecare în trupul
meu.
8. Necăjitu-m-am şi m-am smerit
foarte; răcnit-am din suspinarea
inimii mele.
9. Doamne, înaintea Ta este toată
dorirea mea şi suspinul meu de la
Tine nu s-a ascuns.
10. Inima mea s-a tulburat,
părăsitu -m-a tăria mea şi lumina
ochilor mei şi aceasta nu este cu
mine.
11. Prietenii mei şi vecinii mei în
preajma mea s-au apropiat şi au
şezut; şi cei de aproape ai mei
departe au stat.
12. Şi se sileau cei ce căutau sufletul
meu şi cei ce căutau cele rele mie
grăiau deşertăciuni şi vicleşuguri
toată ziua cugetau.
13. Iar eu ca un surd nu auzeam şi
ca un mut ce nu-şi deschide gura
sa.
14. Şi m-am făcut ca un om ce nu
aude şi nu are în gura lui mustrări.
15. Că spre Tine, Doamne, am
nădăjduit; Tu mă vei auzi, Doamne,
Dumnezeul meu,
16. Că am zis, ca nu cumva să se
bucure de mine vrăjmaşii mei; şi
când s-au clătinat picioarele mele,
împotriva mea s-au semeţit.
17. Că eu spre bătăi gata sunt şi
durerea mea înaintea mea este
pururea.
18. Că fărădelegea mea eu o voi
vesti şi mă voi îngriji pentru păcatul
meu;
19. Iar vrăjmaşii mei trăiesc şi s-au
întărit mai mult decât mine şi s-au
înmulţit cei ce mă urăsc pe nedrept.
20. Cei ce îmi răsplătesc rele pentru
bune, mă defăimau, că urmam
bunătatea.
21. Nu mă lăsa, Doamne
Dumnezeul meu, nu Te depărta de
la mine;
22. Ia aminte spre ajutorul meu,
Doamne al mântuirii mele.