Andreica Ioan-Daniel
Geografia Turismului
An 2, grupa 1, seria 1
UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI
Potenþialul turistic si structurile turistice din zona Viºeu de Sus
Date geografice :
Viºeu de Sus este aºezat în partea de est a judeþului Maramureº, la altitudinea de 427 m de faþã de nivelul Mãrii Neagre ºi 520 m faþã de nivelul Mãrii Mediterane având latitudinea nordica de 47 grade ºi 45 minute ºi longitudinea esticã de 27 grade ºi 25 de minute, între râurile Viºeu ºi Vaser , de o parte ºi alta a acestora ºi a afluienþilor care pãtrund adânc între coastele dealurile ºi munþilor, la 30 km de Pietrosul Rodnei.
harta cu regiunea Viseului
Oraºul este în zona de trecere de la munþii de origine vulcanicã ºi sendimente cutate ai Þibleºului la cei de încreþire ai Maramureºului ºi Rodnei, formaþi din ºisturi cristaline.
Potenþialul natural ºi antropic al Viºeului:
Izvoarele de ape minarele existente chiar în oraº evidenþeazã o fostã activitate vulcanicã, iar zãcãminte bogate în polimetale de pe valea Vaserului sunt mãrturie a unor vechi erupþii vulcanice.
Culoarele Viºeului este principala axã de circulaþie maramureºenã, fiind mãrginitã la est de trapta unor munþi de micã înãlþime, care formeazã bordura marilor înãlþimi ale Munþilor Maramureºului.
La est, culoarul este dominat de culmea Viºeului iar în apropierea de vãrsarea Viºeului în Tisa, valea se îngusteazã în defleu.
Un obiectiv natural de mare valoare îl reprezintã Valea Vaserlui, care izvorãºte di Muntele Ignãtescu. Aceasta are un mare potenþial oferind componentele esenþiale ale ambianþei umane esenþiale ale ambianþei umane: peisaj, pãmânt,aer,apã dar mai ales omenie.
Zona oferã produse alimentare naturale turºtilor, pregãtite dupã obiceiurile tradiþionale ale locului ( coleºa cu brânzã, jumãri din slaninã ºi cârnaþi afumaþi; balmoº; mãmãligã cu smântînã ºi urdã dulce), dar ºi dupã preferinþele acestora.
Oraºul are o poziþie geograficã situatã la limita unor zone de interes turistic ºi intersecþia unor trasee ºi circuite turistice. Pe Valea Vaserului existã turism încã de la începutul secolului XX. Importantã pentru Valea Vaserului este mocãniþa, trenul cu aburi, care duce pâna la staþia Cozia.
Linia ferata pe ecartament ingust (760 mm) a fost construita intre anii 1930—1933
Lungimea caii ferate este de 56 kilometri
Locomotivele, model “RESITA”, sunt fabricate in anii ‘50
Cea mai inalta altitudine a liniei ferate este in zona Comanu 1.100 m, plecarea din Viseu fiind la altitudinea de 600 m.
Greutatea locomotivei este de 24,8 tone cu combustibil, iar goala de 20 tone
Trenul inca circula in scopuri industriale, pentru exploatarea lemnului, unul doar pentru turisti va fi din vara lui 2004.
Vagoanele pentru turisti pot fi:
• Vagoane terasa
• Vagoane clasa
Exista si vagoane pentru materiale, platforme si lemn. Þinut impadurit, strabatut de o cale ferata forestiera de ecartament ingust (760 mm), ce ofera pasionatilor de excursii feroviare, si nu numai, peisaje deosebite pe un parcurs de aproximativ 60 km. De-a lungul liniei veti descoperi cele mai pitoresti forme ale naturii: maluri abrupte ce pornesc chiar de langa linie, paduri seculare enigmatice si reci, stanci masive strabatute de tuneluri, cum nu ati mai intalnit in alte zone. Aici “batrana mocanita”' duce cu greu vagoanele in inima padurii patinand si aruncand scantei. Sunt necesare doua opriri pentru alimentarea cu apa si chiar “tenderul” improvizat - vagonetul cu busteni pentru foc - trebuie completat.
La prima calatorie, drumul va va parea destul de lung, dar opririle pentru fotografii va vor face sa pierdeti notiunea timpului real.
mocãniþã pe Valea Vaserului
În anul 1909 pe Valea Vaserului la Fãina se ridicã o capelã ºi tot acum sunt terminate douã cabane la Staþiunea ªuligu.
Pe valea Vaserului se poate practica vânãtoarea. Se poate vâna în funcþie de sezonul de vânãtoare: 1 septembrie ºi 15 decembrie sezonul de cerbi, pentru mistreþi între 1 august ºi 15 februarie,pentru urs trebuie aprobare speciale, iar pentru cocoºul de munte 1 aprilie- 15 mai, pentru alte animale.
Valea Vinului ca locuri de agrement ºi apele minerale de aici
Izvor de apã minerala ( “ borcut” denumirea localã)
Potenþialul turistic antropic al zonei Viseu de Sus
Este reprezentat de bisericiile de lemn ºi de arhitectura goticã a bisericiilor construite dupã 1835.
Biserici ºi mãnãstiri precum: Biserica Greco-Catolicã azi ortodoxã construitã între anii 1832-1844, ctitoria preoþilor Vasile Roºca ºi Simeon Pop. Biserica ortodoxã din 1832
Biserica romano-catolicã construitã între anii 1912-1918 cu hramul “Ioachim ºi Ana” , ctitor preot Schiller Carol, architect Italian Maretti Augustino.
Biserica romano-catolicã
Mãnãstirea de pe Valea Scradei.Pe hotarul ei a fost o mãnãstire , biserica veche a fost adusã în anul 1762 în sat ( pe atunci). În fiecare an, pe data de 8 septembrie se obijnuieºte sã se meargã în pelerinaj .
Mãnãstire de pe Valea Scradei
Mai exista o construcþie de bisericã din lemn în curtea spitalului orãºãnesc.
Mai este de menþionat Biserica ortodoxã construitã între anii 1933-1937,ctitor preot Sebastian Sârcu. Biserica ortodoxã din centrul oraºului.
Un obiectiv însemnat îl reprezintã ºi cimitirul evreiesc . ªi sã nu uitãm de cartierul de etnici germani Þâpþârai ( Zipserai
Accesul în zona Viºeu se Sus:
Dacã pleci din vestul Europei existã posibilitatea de-a veni cu avionul pânã la Bucureºti sau chiar pânã la Cluj. Apoi pânã la Baia-Mare. Sau prin pasul ªetref pânã la Viºeu de Sus.
Cu maºina se poate pe urmãtoarele drumuri:
DN 18 care face legãtura între Baia-Mare ºi Iacobeni (deci cu a Maramureºului cu judeþul Suceava).
DN 17 C care face legãtura între Nãsãund-Sãcel-Moisei. Din Moisei,din zona de intersecþie, spre stânga spre Viºeu de Sus.
De vei veni cu maºina dinspre Baia-Mare sau Satu-Mare va trebui mai întâi sã ajungi pâna la Sighetu-Marmaþiei pe DN 18.
Acces la marile pieþi: legãturã cu Moldova (pasul Prislop); cu Transilvania prin pasul ªetref; cu Baia-Mare prin Sighet.
Distanþele dintre Viºeu de Sus ºi celelalte oraºe:
Distanþa între Viºeu de Sus ºi Sighetu-Marmaþiei: 60 km
Între Viºeu ºi Municipul Baia-Mare: 120 km
Între Viºeu ºi Borºa: 36 km
Între Viºeu ºi Satu-Mare: 189 km
Între Viºeu ºi Cluj-Napoca: 170 km
Între Viºeu ºi Vatra-Dornei: 94 km
Între Viºeu ºi Gura-Humorului: 142 km
Între Viºeu ºi Suceava: 166 km
Mai existã drumuri judeþene care leagã mici localitãþi sau sate.
Ferovial se poate doar prin gara CFR de la Viºeu de Jos, de aici spre direcþia Sighetu-Marmaþiei. Din Salva spre marile oraºe precum: Cluj, Tg-Mureº, Bucureºti, Timiºoara, Iaºi.
Aeroporturile cele mai apropiate sunt la Baia-Mare ºi Cluj-Napoca.
La Borºa , în Munþii Rodnei, existã o pârtie de schi care începe de la 1560 m altitudine, are lungime de 1920 metri, diferenþe de Nivel: 500 de metri ºi Grad de dificultate mediu. Se poate urca cu un telescaun cu capacitate de transport de 400 de personae per orã, în prelungirea telescaunului este un teleschi care urcã pânã la altitudini de 1560 metri.Existã centre de închiriere de echipament sportive.
Spaþiul construit:
Au mai rãmas clãdiri construite la sfârºitul secolului al XIX-lea adevãrate monumente arhitectonice precum : Casa marelui proprietar ºi primpretor din plasa Viºeu, Pop ªimon ( azi Primãria oraºului), Vechea clãdire în care a funcþionat peste 30 de ani ca spital, cladirea numitã: Irina.Casa primpretorului Faust Sãlãgeanu
Biserici: Biserica Greco-Catolicã azi ortodoxã ( 1832-1844); Biserica Romano-Catolicã (1912-1918); Biserica ortodoxã din centru (!933-1937); Biserica noua de lemn ortodoxã de la Spitalul Orãºãnesc; Biserica de lemn Greco-Catolicã.
Harta cu strãzile din Viºeu
Dotãri de agreement ºi sport
Existã un stadion de fotbal pe strada Bogdan-Vodã unde se întrunesc echipe de fotbal locale ºi din oraºele sau satele învecinate.
Liceul Bogdan-Vodã din Viºeu de Sus are în curte o salã se sport unde se pot practica diverse sporturi precum: mini-fotbal, handball, tennis, baschet, tennis de masã, gimnasticã.
O salã modernã ºi nou amenajatã existã la Borºa.
Exsitã un teren de sport la Grãdiniþa nr.1 de asemenea în curþiile ºcoliilor generale.
Atletism se poate practica în parcul din oraº.
În curtea spitalului orãºãnesc existã un teren de tennis în care se poate juca fãrã nici o taxã, doar trebuie adus un fileu ºi rachete proprii.
Se pot aborda si o serie de sporturi mai extreme in zona aceasta:
Motocross
Poti aborda acest sport daca esti fericitul posesor al unei motociclete enduro. Zona este foarte variata, atat pentru cei experimentati cat si pentru cei care acum vor sa invete acest sport
Off-road (apasa aici pentru harti offroad)
Pe unele trasee ai nevoie de o masina puternica. Si colegi care sa te ajute in caz de nevoie. Exista si trasee mai putin dificile care nu ar pune probleme.
Zbor cu parapanta
Devine interesant mai ales cand, pe langa placerea zborului, poti sa si admiri panorama oferita de oras si de varful Pietrosul din muntii Rodnei. Ciclism
Se poate pedala pe un traseu montan, sau unul rutier, in satele invecinate, cu vizitarea obiectivelor turistice locale
Schi
Oferta iernii e variata. Se poate schia pe partii amenajate, sau, pentru cei experimentati, partii ce necesita cunostinte avansate de schi. Daca nu sunt amatori al acestui sport. Echitatie
Poate preferati o plimbare pe dealurile din jur calare. Inchiriati un cal si incercati sa traiti momentele dinaintea inventarii automobilului
Unitãþi de cazare
În Viºeu existã douã hoteluri importante: Bradu (în centrul oraºului) ºi un hotel de douã stele : Gabriela ( amplasat la ieºirea din oraº spre Moisei).
Exista mai multe pensiuni precum:
AGNES Preturi/zi/day
Cazare cu mic dejun—10Euro
Demipensiune—14Euro
Pensiune completa—17Euro
Copii sub 12 ani reducere 50%
Sejur peste 5 zile reducere 10%
CRAITA preturi apacitate 8-10 locuri, pret: 8 Eur/pers
la 10 pers (cap max), pret = 45 Eur/noapte
P este 3 nopti, reducere cu 10 %
Copii sub 12 ani, reducere 50 %
SANDA Preturi/zi/day
Cazare cu mic dejun – 12 Euro
Demipensiune – 15 Euro
Pensiune completa – 19 Euro
Spatiul de cazare este de: 4 camere si 1 apartament, maxim 16 locuri
ANA Preturi: /zi/day
Cazare cu mic dejun—10 Euro
Demipensiune—14 Euro
Pensiune completa—17 Euro
Copii sub 12 ani reducere 50%
Sejur peste 5 zile reducere 10
DANUTA Preturi:/zi/day
Cazare cu mic dejun—10 Euro
Demipensiune—14 Euro
Pensiune completa—17 Euro
MARIA Preturi:/zi/day
Cazare cu mic dejun—9 Euro
Demipensiune—13 Euro
Pensiune completa—16Euro
Copii sub 12 ani reducere 50%
Sejur peste 5 zile reducere 10%
CASA ALBA Preturi:/zi/day
Cazare + mic dejun—56 Lei Noi
Demipensiune—78 Lei Noi
Pensiune completa—100 Lei Noi
Transport—0,2 Euro/km (microbus 7 locuri)
Copii sub 12 ani reducere 50%
Sejur peste 5 zile reducere 10%
MIOARA Preturi:/zi/day
Cazare cu mic dejun—56 Lei Noi
Demipensiune—78 Lei Noi
Pensiune completa—100 Lei Noi
Transport (4 persoane—0,2Euro/km)
Copii sub 12 ani reducere 50
Sursa: www.turismviseu.ro
Unitãþi bancar-financiare, administrative
În Viºeu de Sus existã mai multe filiale de bãnci precum: Banca Comercialã Românã, Banca Românã de Dezvoltare, Banca Carpatica, existã un CEC. Existã câte un bancomat la fiecare bancã, un bancomat lângã poliþie. ªi unul lângã Librãria Orãºãneascã. În oraº existã mai mulþi notari publici, avocaþi, un centru de plasã: Judecãtoria , jandarmeria, percepºia ºi primãria. Viºeu de Sus are în momentul de faþã 30 de medici ( 4 stomatologi, 8 medici debutaþi, 13 rezidenþi). Existã un Spital Orãºãnesc format din: Pediatrie ( clãdire cu 4 etaje, cea mai mare), restul sunt repartizate în unitãþi mai mici cu un nivel. Existã un serviciu de ambulanþã care acoperã ºi zonele învecinate. O policlinicã pentru analize medicale. Mai multe cabinete de medici de familie. Spitalul Orãºãnesc oferã servicii medicale unui numãr aproximativ de 7000 de locuri din zonã.
Echiparea tehno-edilitarã
Alimentarea cu energie electricã este distribuitã de RENEL, amplasat în partea de est a oraºului cãtre drumul care duce spre Moisei. Nu existã alte tipuri de energii.
Telecomunicaþie
Orasul este conectat la reþeau fixã Romtelecom, în ju de 6000 de abonaþi., însã se continuã extinderea. Existã mai multe reþele de telefonie mobilã: Orange, Vodafone, Cosmote, Zapp. Aproape fiecare reþea are un magazine de telefonie mobilã. Existã un internet caffe, în trecut erau mai multe. Conectarea la internet se face prin intermediul a diverse firme particulare. Centrul este conectate prin magistrala oferitã de televiziunea prin cablu. Televiziune de cablu local are acoperire în circa 40% din oraº, ocazional prezintã evenimente locale si este conectatã la televiziunea AXA tv din Baia-Mare.
În oraº existã o bibliotecã orãºãneascã ºi 9 biblioteci ºcolare, o fundaþie de dezvoltare localã: Pro Viºeu ºi agenþi de turism ca: Ecotours, Vasertour.
Valorile Etnofolcloric ºi istoric
În 1365 - februarie, 2-prima mentiune documentara sub forma „ambele Visae" (Viseu de Jos si Viseu de Mijloc) sunt daruite de regele Ludovic voievodului maramuresean Balk (conform „Diplome maramuresene din sec. XIV-XV" de Ioan Mihaly de Apsa, 1900). În 1385 - într-o diploma mentionata de Mihaly de Apsa apare pentru prima data numele Viseu de Sus;
Viºeu de Sus asemeni Maramureºului este repezentet de o puternicã valoare etnograficã simbolizatã prin : porþiile de lemn, bisericiile de lemn, portul popular, trdiþie ºi folclor.
În Viºeu existã un Muzeu De Istorie ªi Etnografie, unde sunt expuse variate valori istorice, culturale, de port din zona Viºeu de Sus
Un eveniment important îl reprezintã Hora la Prislop, organizat în fiecare an , în luna august, la pasul Prislop.
În zona se mai poate vizita:
Complexul taranesc de la Ieud
Cuprinde moara, piua, valtoare, razboi de tesut
• Atelierul de ceramica
Incercati si dumneavoastra sa realizati un vas din lut……
• Ateliere de tesatorie
Veti vedea cum se obtine panza pendru diferite articole de imbracaminte si nu numai.
• Atelierul mesterului popular Tulean Gheorghe
Traditia lemnului este vie in Maramures..
• Atelierul de prelucrat piei, mesterul Skurka Iosif
• Atelierul mesterului de obiecte religioase ortodoxe ucrainiene Beuca Stefan.
BIBLIOGRAFIE:
„ Între râuri- Ghid turistic ºi monografic despre Viºeu de Sus”- ( 2001), editatã de Fundaþia Pro-Viºeu, editura Fundaþia Culturalã Zestrea, Sighetu-Marmaþiei
Site-uri:
www.turismviseu.ro
www.searchromania.com
www.viseu.mmnet.ro/turism.html
www.ro.wikipedia.org/wiki/Viºeu_de_Sus
ANDREICA IOAN-DANIEL
GEOGRAFIA TURISMULUI
AN 2, GRUPA 1, SERIA 1
ANUL UNIVERSITAR 2006-2007
