71
<titlu>Modulul 5:
Lucrul cu valori scalare</titlu>
<titlu>Scopuri</titlu>
• învãþaþi sã definiþi ºi sã utilizaþi constantele
• învãþaþi sã folosiþi variabilele dinamice
• învãþaþi sã convertiþi valorile dintr-un tip în altul
În cadrul Modulului 2, aþi învãþat despre valori scalare ºi despre tablouri, în timp ce un tablou are mai multe valori asociate, un scalar are asociatã o singurã valoare. În acest modul, veþi învãþa mai multe despre valorile scalare ºi despre modul de utilizare a acestora.
<titlu>Utilizarea constantelor ºi a variabilelor dinamice</titlu>
În sub-secþiunile urmãtoare, vom discuta despre constante ºi variabile dinamice. Puteþi scrie programe PHP utile ºi complexe fãrã a utiliza constante sau variabile dinamice. Dacã utilizarea constantelor poate facilita citirea programelor dumneavoastrã, variabilele dinamice au un efect contrar. Din acest motiv, în general se recomandã evitarea variabilelor dinamice, mai ales de cãtre programatorii PHP începãtori. Totuºi, chiar dacã optaþi pentru a nu folosi variabilele dinamice, vã puteri afla în situaþia de a lucra la un program PHP scris de o persoanã care agreeazã aceste variabile; ca atare, trebuie sã aveþi cunoºtinþe despre variabilele dinamice, indiferent dacã le folosiþi sau nu în propriile dumneavoastrã programe.
<titltu>Utilizarea constantelor</titlu>
O constantã este pur ºi simplu o valoare care este... constantã, cu alte cuvinte o valoare care nu se modificã, în acest sens, constantele sunt opusele variabilelor, deoarece valoarea unei variabile se poate modifica pe durata execuþiei unui program. Dacã preferaþi, gândiþi-vã la o constantã ca la o variabilã „numai pentru citire".
Pentru a defini o constantã, folosiþi funcþia define(). Sã considerãm urmãtorul exemplu:
define(„PI”, 3.14159);
Aceastã instrucþiune defineºte constanta PI, atribuindu-i valoarea 3.14159. Dupã ce a fost definitã, o constantã se poate folosi în cadrul unei expresii. De exemplu, puteþi calcula aria unui cerc dupã cum urmeazã:
72
$arie = PI * $raza * $raza;
Observaþi cã referinþele la o constantã nu folosesc simbolul dolarului. Astfel, o constantã poate fi cu uºurinþã deosebitã de o variabilã. Mulþi programatori scriu numele constantelor folosind numai majuscule, ceea ce le face ºi mai simplu de identificat.
O funcþie conexã, defined(), poate determina dacã o anumitã constantã a fost definitã. De exemplu, cu ajutorul urmãtoarei instrucþiuni PHP puteri determina dac a fost definitã constanta Pi:
echo defined(„PI”);
Reþineþi cã numele care va fi testat este delimitat prin ghilimele duble. Funcþia defined() returneazã o valoare unitarã dacã respectiva constantã a fost specificatã; în caz contrar, returneazã zero. In cadrul exemplului, instrucþiunea echo afiºeazã valoarea returnatã. Puteþi testa valoarea returnatã ºi cu ajutorul construcþiilor PHP descrise în Modulul 6.
Pe lângã sporirea lizibilitãþii programelor, constantele pot facilita modificarea acestora. Sã presupunem cã aþi scris un program care conþine multe calcule ce folosesc valoarea 3,14159, iar ulterior aþi descoperit cã trebuia sã folosiþi valoarea mai exactã 3,1415926535898. Descoperirea ºi modificarea fiecãrei apariþii a valorii originale poate fi o activitate mare consumatoare de timp. Dar, dacã aþi definit o constantã pentru reprezentarea valorii, numãrul 3,14159 va apãrea o singurã datã în program. Modificarea unei singure apariþii va deveni o operaþie simplã ºi obiºnuitã. Unii programatori cred cã expresiile trebuie sã conþinã numai douã valori numerice: zero ºi unu. Toate celelalte valori trebuie reprezentate sub formã de constante, pentru a îmbunãtãþi lizibilitatea ºi a facilita modificarea programelor.
Valoarea  este folositã extrem de frecvent în unele calcule. Pentru comoditate, PHP furnizeazã o funcþionalitate mai indicatã decât definirea unei constante cu valoarea : funcþia pi() returneazã valoarea respectivã, cu 14 cifre semnificative. Deci, puteþi calcula aria unui cerc folosind urmãtoarea expresie:
$arie= pi() * $raza * $raza;
<titlu>Lucrul cu variabile dinamice</titlu>
Dacã o constantã poate spori lizibilitatea ºi simplitatea modificãrii programelor, variabilele dinamice îngreuneazã înþelegerea ºi posibilitatea de a opera schimbãri în program. Iatã un exemplu simplu de variabilã dinamicã, denumitã $$f ilm:
$oameni_furiosi = 12;
$film = „ oameni_furiosi”;
echo $$film;
O variabilã dinamicã este denumitã folosind o pereche de simboluri ale dolarului ºi este asociatã cu o variabilã obiºnuitã care are un nume similar ºi include un singur
73
simbol al dolarului. In exemplu, variabila dinamicã $$film este asociatã cu variabila obiºnuitã $film. Valoarea unei variabile obiºnuite dã numele (fãrã un simbol al dolarului) unei a doua variabile ordinare, în exemplu, a doua variabilã obiºnuitã este $oameni_furiosi. Valoarea acestei a doua variabile obiºnuite este valoarea variabilei dinamice: în exemplu, aceasta este valoarea 12*(vezi nota).
Programatorii spun cã o variabilã dinamicã face o referinþã indirectã la valoarea sa. Cu alte cuvinte, o variabilã dinamicã nu conþine, practic, propria sa valoare. În schimb, conþine amplasamentul unde se poate gãsi valoarea; cu alte cuvinte, numele unei alte variabile.
<Test „la minut">
• Scrieri o instrucþiune care defineºte o constantã denumitã LATURI,atribuindu-i valoarea 4.
• Scrieri o instrucþiune care defineºte o constantã denumitã SALUT, atribuindu-i valoarea "buna_ziua".
• Scrieri o instrucþiune care afiºeazã valoarea variabilei dinamice asociate variabilei obiºnuite $porumbel. </Test „la minut">
<Sfatul specialistului>
Întrebare: Variabilele dinamice sunt o noþiune cam derutantã. De ce le folosesc programatorii?
Rãspuns: Dacã variabilele dinamice vi se par derutante, nu intraþi în panicã; variabilele dinamice sunt derutante. Uneori este posibilã reducerea dimensiunilor unui program folosind una sau mai multe variabile dinamice. Dar programatorii comit adesea greºeli care determinã variabilele dinamice sã facã referire la valori greºite ºi neaºteptate. Gândiþi-vã cã a crea un program corect este mai important decât a crea un program succint. Când vedeþi o posibilitate de a elimina numeroase linii de program folosind o variabilã dinamicã, gândiþi-vã de douã ori înainte de a revizui programul. </Sfatul specialistului>
<notã>
*În original era vorba despre filmul „39 de trepte". S-a preferat modificarea exemplului pentru a nu denumi o variabilã cu numele „de_trepte", aºa cum o cerea exemplul. - N.T.
Rãspunsuri la test:
• define("LATURI", 4);
• define("SALUT", "buna_ziua");
• echo $$porumbel;
</notã>
74
<titlu>Lucrul cu tipuri</titlu>
PHP este ceea ce se numeºte un limbaj de programare cu tipuri dinamice. O consecinþã a caracterului dinamic al tipurilor de variabile aferente limbajului PHP este aceea cã nu trebuie sã specificaþi tipul variabilelor. PHP determinã tipul variabilei în funcþie de tipul ultimei valori atribuite variabilei.
Cu toate acestea, caracterul dinamic al tipurilor nu vã scuteºte de problemele legate de tipuri. Trebuie sã cunoaºteþi tipurile acceptate ºi ceea ce se întâmplã când în cadrul expresiilor se folosesc douã sau mai multe tipuri.
<titlu>Conversia automatã de tip</titlu>
Sã luãm în considerare urmãtorul script PHP scurt:
$x = 1;
$y = 2.5;
$z = $x+$y;
echo $z;
Instrucþiunea de atribuire care stocheazã o valoare în variabila $z este interesantã, deoarece expresia din membrul drept include un operand întreg ºi un operand de tip dublu. Ce valoare va apãrea ca datã de ieºire? Rãspunsul corect este 3.5, o valoare de tip dublu.
Când o expresie aritmeticã foloseºte mai multe tipuri, PHP executã conversia automatã de tip. Dacã oricare dintre operanzi este de tip dublu, PHP trateazã ceilalþi operanzi ca ºi cum ar fi de tip dublu, executã calculele ºi returneazã rezultatul ca valoare de tip dublu. Dacã toþi operanzii unei expresii sunt întregi, PHP executã calculul ºi returneazã rezultatul sub formã de întreg.
Este important sã înþelegeþi faptul cã prin conversia de tip nu se modificã tipurile operanzilor unei expresii; aceºtia sunt pur ºi simplu trataþi ca ºi cum ar fi fost de un alt tip. In cadrul exemplului, variabila $x rãmâne de tip întreg, chiar dacã PHP o trateazã ca o valoare de tip dublu pentru a executa calculele.
ªirurile pot fi de asemenea supuse unei conversii de tip. Sã examinãm urmãtorul exemplu:
$x = 1;
$y = $x+ „1 more”; *(vezi nota)
echo $y
Cuvântul more din ºirul text este ignorat.
Valoarea afiºatã este doi, adicã suma dintre valoarea variabilei $x ºi valoarea numericã a ºirului text, care este unu. Valoarea numericã ºi tipurile unui ºir sunt determinate prin respectarea urmãtoarelor reguli:
<notã>
*In traducere „încã l". Cuvântul „more" din ºirul text este ignorat. Dacã s-ar fi folosit traducerea în limba românã, valoarea variabilei $y ar fi fost unu, din motive care vor fi prezentate imediat (regula nr. 1). - N.T.</notã>
75
1. Dacã ºirul începe cu o valoare numericã, valoarea ºirului este datã de valoarea numericã respectivã; în caz contrar, valoarea ºirului este zero.
2. Dacã un punct zecimal sau un exponent (e sau E), este asociat cu valoarea numericã, tipul variabilei rezultante este dublu; în caz contrar, tipul valorii rezultante este un întreg.
<titlu>Conversia manualã de tip</titlu>
Dacã preferaþi, puteþi prelua controlul conversiei de tip sau puteþi modifica tipul unei variabile. Pentru a prelua controlul conversiei de tip, puteþi converti forþat un operand de la un tip la altul, proces cunoscut sub numele de conversie forþatã de tip sau pur ºi simplu conversie forþatã. În continuare, este dat un exemplu de conversie de tip:
$x = 1;
$y = 2.5;
$z = $x + (integer) $y;
echo $z
Conversia forþatã de tip, ºi anume (integer), determinã tratarea variabilei $y ca pe un întreg, iar valoarea acesteia devine 2, în loc de 2.5, care este valoarea realã a variabilei $z. Tabelul urmãtor indicã ºi alte conversii forþate de tip care se pot folosi:
<tabel>
*Conversie forþatã
* Rezultat
*(int), (integer)
*Conversie forþatã la întreg
*(real), (double), (float)
*Conversie forþatã la dublu
*(string)
*Conversie forþatã la ºir
*(array)
*Conversie forþatã la tablou
*(object)
*Conversie forþatã la obiect
</tabel>
Numeroase funcþii furnizeazã încã o modalitate de a trata o variabilã ca ºi cum ar fi de un tip specificat. Tabelul urmãtor prezintã succint aceste funcþii. Ca exemplu de utilizare a uneia dintre funcþiile respective, luati în considerare urmãtorul exemplu:
$x = 1.5;
$y = intval($x);
echo $x;
echo $y;
Valoarea 1.5 este afiºatã ca valoare a variabilei $x, iar valoarea l este afiºatã ca valoare a variabilei $y.
<tabel>
*Funcþie
*operaþie
*Doubleval
*Trateazã argumentul ca fiind de tip dublu.
*Intval()
*Trateazã argumentul ca fiind de tip întreg.
*Strval()
*Trateazã argumentul ca fiind de tip ºir.
</tabel>
Nici conversia normalã ºi nici cea forþatã nu modificã tipul unui operand. Ambele mecanisme determinã tratarea operanzilor ca ºi cum ar fi de un alt tip. Totuºi, modificarea tipului unei variabile este posibilã prin utilizarea funcþiei settype(). Acest procedeu este ilustrat în urmãtorul exemplu:
76
$x = 1.5;
settype($x,”integer”);
echo $x
Valoarea afiºatã a variabilei $x este egalã cu unitatea, deoarece fracþia zecimalã se pierde atunci când funcþia settype() converteºte valoarea dublã la o valoare întreagã. Puteþi obþine acelaºi rezultat cu urmãtoarea instrucþiune de atribuire, care foloseºte o conversie forþatã:
$x = (integer) $x;
Valorile posibile pentru al doilea argument al funcþiei settype(), ºi anume argumentul care specificã tipul dorit, sunt:
• „integer"
• „double"
• „string"
• „array"
• „object"
O funcþie conexã, ºi anume gettype(), returneazã un ºir care indicã tipul variabilei specificate. Scriptul urmãtor afiºeazã ºirul "integer", care indicã tipul variabilei $x:
$x = 1;
echo gettype($x);
<Sfatul specialistului>
Întrebare: Studiind programele PHP scrise de alþii, am observat operatorul +=. Care este efectul operatorului respectiv?
Rãspuns: Operatorul += nu este decât o modalitate rapidã de a scrie o instrucþiune de atribuire care implicã operatorul +. Urmãtoarele douã instrucþiuni de atribuire, una normalã ºi una „rapidã", au acelaºi efect:
$x += 1;
$x = $x + 1;
Aceastã instrucþiune de atribuire „rapidã" vã scuteºte de efortul de a scrie o variabilã, $x în cazul exemplului nostru, în ambii membri ai instrucþiunii de atribuire. Tabelul urmãtor rezumã operatorii „rapizi" de atribuire pentru operaþiile aritmetice ºi pentru ºiruri, furnizând un exemplu pentru fiecare operator ºi o instrucþiune de atribuire echivalentã.
Instrucþiune de atribuire „rapidã"
x += y
x -= y
x /= y
x *=y
x %=y
x .= y
Instrucþiune de atribuire normalã
x = x + y
x = x - y
x = x / y
x = x * y
x = x%y
x = x . y
77
<Test „la minut">
• Dacã se înmulþeºte o valoare de tip dublu cu o valoare întreagã, care este tipul rezultatului?
• Scrieþi o expresie care converteºte forþat valoarea variabilei $x în tipul dublu.
• Care este valoarea ºi tipul expresiei 1.5 + "eu"?</Test „la minut">
<titlu>Proiect 5-1: Un calculator simplu</titlu>
În cadrul acestui proiect, veþi scrie si veþi executa un mic program PHP care serveºte drept calculator simplu. Calculatorul adunã douã numere introduse de utilizator ºi afiºeazã suma.
<titlu>Scopurile proiectului</titlu>
• Prezentarea modului în care numerele introduse sub formã de text se pot folosi în expresiile aritmetice
• Prezentarea modului în care instrucþiunile PHP dintr-un formular pot prelucra datele introduse în formular
<titlu>Pas cu pas</titlu>
1. Plasaþi urmãtorul script PHP într-un fiºier denumit p-5-1 .php ºi încãrcaþi acest fiºier în serverul dumneavoastrã PHP:
<HTML>
<HEAD>
<TITLE>Proiect 5-1</TITLE>
</HEAD>
<BODY>
<!- - Fsierul p-5-1.php- - >
<FORM METHOD=”POST” ACTION=”p-5-1.php”>
<TABLE>
<TR>
<TD><INPUT TYPE=”TEXT” NAME=”OP1”
VALUE=”<? echo $OP1 ?>”></TD>
</TR>
<TR>
<TD ALING=”CENTER”>+</TD>
</TR>
<TR>
<TD><INPUT TYPE=”TEXT” NAME=”OP2”
VALUE=”<? echo $OP2 ?>”></TD>
</TR>
<notã>Rãspunsuri la test:
• dublu
• (double) $x
• 1.5, dublu</notã>
78
<TR>
<TD ALING=”CENTER”><INPUT TYPE=”SUBMIT” VALUE=”=”></TD>
</TR>
<TR>
<TD><INPUT TYPE=”TEXT” NAME=”REZULTAT”
VALUE =<? echo $OP1+ $OP2 ?>”
disabled></TD>
</TR>
</TABLE>
</FORM>
</BODY>
</HTML>
2. Alocaþi puþin timp studiului scriptului PHP, acordând o atenþie specialã modului de utilizare a instrucþiunilor PHP echo pentru generarea valorilor atributelor HTML
3. Orientaþi un browser Web spre adresa URL a fiºierului încãrcat în etapa anterioarã. Ecranul brow-serului trebuie sã fie asemãnãtor celui prezentat în ilustraþia urmãtoare. Introduceþi valorile celor doi operanzi ºi executaþi clic pe butonul de expediere, care este marcat cu un simbol al egalitãþii.
4. În momentul executãrii scriptului de prelucrare, acesta obþine accesul la valorile celor douã variabile din formular care reprezintã operanzii, calculeazã suma lor si specificã suma ca fiind valoarea atributului VALUE a casetei cu text numitã REZULTAT. Un rezultat caracteristic este prezentat în ilustraþia urmãtoare.
<ilustraþie>
2
+
3
=
2
+
3
=
5
</ilustraþie>
<titlu>Proiect 5-2: Un calculator pentru date calendaristice</titlu>
În cadrul acestui proiect, veþi scrie ºi veþi executa un program PHP care executã operaþii aritmetice cu date. Programul permite utilizatorului sã introducã o datã ºi o distanþã, exprimatã în zile, în raport cu data respectiv Apoi calculeazã ºi afiºeazã data rezultantã.
79
<titlu>Scopul proiectului</titlu>
• Prezentarea modului în care datele calendaristice pot fi introduse sub formã de text, convertite în format numeric ºi utilizate în expresiile aritmetice
<titlu>Pas cu pas</titlu>
1. Plasaþi urmãtorul script PHP într-un fiºier denumit p-5-2.php ºi încãrcaþi acest fiºier în serverul dumneavoastrã PHP:
<HTML>
<HEAD>
<TITLE>Proiect 5-2</TITLE>
</HEAD>
<BODY>
<!- - Fsierul p-5-2.php- - >
<FORM METHOD=”POST” ACTION=”p-5-2.php”>
<TABLE>
<TR>
Data:<BR>
<TD><INPUT TYPE=”TEXT” NAME=”DATA” VALUE=”<?php echo
$DATA ?>”></TD>
</TR>
<TR>
<TD ALING=”CENTER”>+</TD>
</TR>
<TR>
<TD><INPUT TYPE=”TEXT” NAME=”DISTANTA” VALUE=”<? php echo
$DISTANTA ?>”></TD>
</TR>
<TR>
<TD ALING=”CENTER”><INPUT TYPE=”SUBMIT” VALUE=”=”></TD>
</TR>
<TR>
<TD><INPUT TYPE=”TEXT” NAME=”REZULTAT”
VALUE =<? php echo date (”M j, Y”,
(strtotime($DATA)+60*60*24*($DISTANTA))) ?>”disabled><TD>
</TR>
</TABLE>
</FORM>
</BODY>
</HTML>
2. Alocaþi un timp studiului scriptului PHP, acordând o atenþie specialã modului de calcul al valorii atributului VALUE al casetei cu text denumitã REZULTAT. Sub-expresia 60*60*24 reprezintã numãrul de secunde al unei zile. Funcþia strtotime() preia o datã ca argument ºi returneazã numãrul secundelor scurse de la 1 ianuarie 1970, ora 00:00 GMT, moment cunoscut sub numele de epoca UNIX. Procedeul de reprezentare a datelor ºi a orelor sub forma numãrului de secunde scurse de la momentul epocii UNIX este cunoscut sub numele de orã UNIX. Funcþia date() preia douã argumente. Funcþia formateazã data furnizatã de al doilea argument în conformitate cu ºirul dat ca prim argument. ªirul
80
"M j, Y" determinã funcþia sã returneze numele lunii, urmat de ziua din lunã, o virgulã ºi valoarea anului.
3. Orientaþi un browser Web spre adresa URL a fiºierului care conþine scriptul pe care l-aþi încãrcat în cadrul primei etape. Ecranul browserului trebuie sã fie asemãnãtor celui prezentat în urmãtoarea ilustraþie. Introduceþi o datã ºi o distanþã (exprimatã în zile) ºi executaþi clic pe butonul de expediere, care este etichetat cu un semn de egalitate.
4. La executarea scriptului de prelucrare, acesta obþine accesul la valorile celor douã variabile din formular, care reprezintã data ºi distanþa exprimatã în zile, calculeazã suma acestora ºi specificã suma ca valoare a atributului VALUE al casetei cu text denumitã REZULTAT. Un rezultat caracteristic este prezentat în ilustraþia urmãtoare.
<ilustraþie>
52 Miciosott Internet Lxpluiei
Date:
jan 1,2005
+
30
=
Date:
jan 1,2005
+
30
=
Jan 31,2005</ilustraþie>
<titlu>Proiect 5-3: Un generator de ºtiri</titlu>
În cadrul acestui proiect, veþi scrie un program PHP care construieºte un program de ºtiri umoristice. Programul permite utilizatorului sã scrie câteva ºiruri de text ºi apoi asambleazã ºirurile într-un articol.
<titlu>Scopul proiectului</titlu>
• Prezentarea modului de utilizare a ºirurilor text pentru a specifica un text HTML
<titlu>Pas cu pas</titlu>
1. Plasaþi urmãtoarea paginã HTML într-un fiºier denumit p-5-3.html ºi încãrcaþi acest fiº în serverul dumneavoastrã PHP:
<HTML>
<HEAD>
<TITLE>Proiect 5-3</TITLE>
</HEAD>
<BODY>
<!- - Fsierul p-5-3.html- - >
<FORM METHOD=”POST” ACTION=”p-5-3.php”>
<TABLE>
81
<TR>
<TD ALING=”RIGHT">Prenumele utilizatorului:</TD>
<TD><INPUT TYPE=”TEXT” NAME=”USER”></TD>
</TR>
<TR>
<TD ALING=”RIGHT">Oras mare:</TD>
<TD><INPUT TYPE=”TEXT” NAME=”ORAS”></TD>
</TR>
<TR>
<TD ALING=”RIGHT">Îngheþata preferatã:</TD>
<TD><INPUT TYPE=”TEXT” NAME=”AROMA”></TD>
</TR>
<TR>
<TD ALING=”RIGHT">Numele interpretului pop-rock preferat:</TD>
<TD><INPUT TYPE=”TEXT” NAME=”STAR”></TD>
</TR>
<TR>
<TD ALING=”RIGHT">Numele unui rau cunoscut:</TD>
<TD><INPUT TYPE=”TEXT” NAME=”RAU”></TD>
</TR>
<TR>
<TD ></TD>
<TD><INPUT TYPE=”SUBMIT”></TD>
</TR>
</TABLE>
</FORM>
</BODY>
</HTML>
2. Plasaþi urmãtorul script PHP într-un fiºier denumit p-5-3.php si încãrcaþi acest fiºier în serverul dumneavoastrã PHP, plasându-l în acelaºi catalog ca ºi fiºierul p-5-3.html:
<HTML>
<HEAD>
<TITLE>Proiect 5-3</TITLE>
</HEAD>
<BODY>
<!- - Fsierul p-5-3.php- - >
<CENTER><H1>Bursa stirilor despre celebritati</H1></CENTER>
<CENTER><?php echo date(„1,F j,Y”) ?></CENTER>
<CENTER><H2>ULTIMELE STIRI !!!</H2></CENTER>
<HR>
<?php echo $ORAS ?>:
<P>
Seara trecuta starul pop <?php echo $STAR?> a fost vãzut într-o companie necunoscutã. Cei doi serveau ingheþata de <?php echo $AROMA?> la <?php echo $RAU ?> Club, un local cunoscut din <?php echo $ORAS?> frecventat de personalitaþi. Conform unor surse confidenþiale, misterioasa companie era <?php echo $USER?>, fostul ºofer al câºtigãtorului de anul trecut al premiului Grammy…
</BODY>
</HTML>
82
3. Studiaþi formularul HTML ºi identificaþi variabilele de tip formular pe care le defineºte. Apoi, studiaþi scriptul PHP ºi identificaþi locurile unde valorile variabilelor din formular sunt folosite pentru generarea de text HTML
4. Orientaþi un browser Web spre adresa URL a fiºierului care conþine formularul HTML. Introduceþi o valoare pentru fiecare câmp. Ecranul browse-rului trebuie sã fie asemãnãtor celui prezentat în urmãtoarea ilustraþie; dar, desigur, valorile dumneavoastrã vor fi diferite de cele prezentate în figurã. Executaþi clic pe butonul de expediere.
5. La executarea scriptului de prelucrare, acesta obþine acces la valorile variabilelor din formular ºi le insereazã sub formã de text HTML trimis brow-serului. Un rezultat caracteristic este prezentat în ilustraþia urmãtoare.
<ilustraþie>
User`s First Name : Sue
Major City: Libon
Favorite Ice Cream
Flavor: vanilia swiss almond
Favoite Pop Music
Star :Ricky Martin
Name of Famous
River :Amazon
<buton> Submit Query</buton>
Bursa ºtirilor despre celebritãþi
Sâmbãtã, 3 martie 2001
Ultimele ºtiþi!!!
Lisabona:
Seara trecutã, starul pop Ricky Martin a fost vãzut intr-o companie necunoscutã. Cei doi serveau îngheþatã de vanilie cu migdale la Amazon Club, un local cunoscut din Lisabona, frecventat de personalitãþi. Conform unor surse confidenþiale, misterioasa companie era Sue, fostul ºofer al câºtigãtorului de anul trecut al Premiului Grammy...
</ilustraþie>
83
<Test de evaluare>
1. Scrieþi o instrucþiune care defineºte o constantã denumitã VITEZA, care are valoarea 186,282*(vezi nota).
2. Scrieþi o instrucþiune care afiºeazã o valoare ce indicã dacã a fost sau nu definitã constanta LUNGIME.
3. Dacã variabila $pisica are valoarea "Tom" ºi dacã variabila $animal are valoarea "pisica", care este numele unei variabile dinamice cu valoarea "Tom"?
4. Dacã se procedeazã la împãrþirea a douã valori întregi, care este tipul rezultatului?
5. Dacã o valoare de tip întreg se împarte la o valoare de tip dublu, care este tipul rezultatului?
6. Scrieþi o instrucþiune care modificã tipul variabilei $cost în întreg.
<notã>
Este vorba despre viteza luminii, exprimatã în mile pe secundã. - N. T.</notã>
