25.12.2010
http://filmeonlinenoi.com/filme-online/autobiografia-lui-nicol...
***************************************************************************************************
http://www.dailymotion.com/video/xfjtbg_ybocet-pentru-yl-bytra... - CLIC PENTU A ASCULTA O MINUNATA POEZIE A LUI ADRIAN PAUNESCU SCRISA IN MEMORIA LUI NICOLAE CEAUSESCU
CRESTINISMUL.peperonity.com
http://www.facebook.com/nicolae.ceausescu89
#################################
http://www.youtube.com/watch?v=JkzfOkzzmgw&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=tBkVSihlT5Q
http://www.youtube.com/watch?v=jVeq0vcIwYU
http://www.youtube.com/watch?v=RP_hdZMdfBw
http://www.youtube.com/watch?v=MpL8U-A_-lE
Nicolae Ceauşescu: Cine a dat lovitura de stat poate să împuşte pe oricine! România va trăi-n în veci de veci. Toţi trădătorii, oricâţi vor fi... Va trăi România şi poporul român liber, nu cu trădătorii. Mai bine luptă cu gloria deplină decât sa fii sclavi, înca pe vechiul pământ ... Ce nedreptate! Toate ne-au spus pe lumea asta, dar nimic de trădători! Istoria
+ + + + + + + + + + + + + + + +
Băsescu, despre Ceauşescu: «Dacă stătea doar 10 ani, era un mare preşedinte în istoria românilor»
Autobiografia
Ceausescu Niculaie
M-am nascut in 1918 Ianuarie 26 in Comuna Scornicesti Jud. Olt. Parintii sint agricultori si se ocupa cu plugaria, au cam 10 ha pamint si pot fi socotiti tarani mijlocii.
Tata a fost liberal. La virsta de 11 ani am venit la Bucuresti si am intrat ucenic la cismarie. Ca ucenic am intrat in legatura cu tineretul sindical de pe linga sindicatul Ciocanul.
In 1933 Noembrie am devenit membru al UTC. In 1934 am fost atras in Comitetul raional din Negru (Bucuresti) unde am lucrat pina in August cind am fost dat sa muncesc in miscarea antifascista. Am facut parte din Comitetul National antifascist si in Comitetul Central al tineretului antifascist. Am lucrat cu Matei Socor, Moisescu si altii.
Am fost arestat de mai multe ori in acest timp, dar am fost imediat pus in libertate.
In 1935 Ianuarie am luat parte la Conferinta Comitetului Judetean al UTC. Dupa Conferinta am fost oprit de agentul Guse, la mine s-a gasit chitanta de inchiriere a casei unde s-a tinut conferinta si un carnet cu unele notite pe care il uitase acolo Ofelia Manole si i-l luasem sa i-l dau. Am reusit pe drum sa fug. In Februarie am fost trimis in Oltenia ca instructor. Am lucrat acolo cu Estera Rodosevetki, care era conducatorul Regiunei. Dupa arestarea ei in Iulie 1935 am ramas eu cu conducerea regiunei pina in Decembrie 1935. In Decembrie 1935 am fost trimis ca conducator al regionalei Prahova, in Ianuarie 1936 am fost arestat, fiind dat de un provocator Olteanu. In proces am fost 19 insi printre cari Petre Jubu si Tarnovschi Vladimir, un polonez. N-am dat nici o declaratie privitor la munca mea sau a altora. Procesul s-a judecat la Brasov si am fost condamnat la 2 ani si 6 luni. Inchisoarea am executat-o la Doftana. La Brasov in 1936 am fost incadrat in partid. La Doftana am fost incadrat in celula de partid si am fost pus la diferite munci organizatorice. In 1938 August cu ocazia incercarilor provocatoare am fost sanctionat cu observatie pentru lipsa de vigilenta. M-am eliberat in Decembrie 1938. Am luam imediat legatura cu Popa Emil si cu David Constantin. Am fost dat sa lucrez la tineret in Comitetul Judetean care se ocupa cu tineretul.
In primavara anului 1939 am fost dat in Comisia Centrala a Tineretului unde am lucrat cu Tasca. Am luat parte la conferinta din Septembrie 1939 a tineretului unde am facut raportul asupra problemelor tineretului si am propus reorganizarea unei organizatii revolutionare a tineretului si creiarea unui front patriotic al tineretului. Prima propunere a fost insa atunci respinsa de (stefan) Foris, reprezentantul CC al Partidului.
In Iunie – Iulie am fost o luna la o scoala de cadre impreuna cu inca 5 tovi, problema principala care a fost prelucrata a fost Istoria Partidului Bolsevic.
In Noiembrie 1939 s-a organizat UTC. Am fost pus in Comitetul Central al UTC impreuna cu Tasca si Miron (Constantinescu) si mai tirziu cu altii.
Am muncit aici pina in Iulie 1940 cind am fost arestat. Arestarea se datoreste lipsei de vigilenta si de conspiratie din partea mea. Eu eram condamnat 3 ani in lipsa si cu toate acestea umblam ziua pe strada si chiar in diferite case compromise.
La prefectura n-am dat nici o declaratie, dupa citeva zile am fost trimis la Consiliul de razboiu si deacolo la Inchisoarea Jilava unde am stat pina in Februarie 1942. In timpul sederii la Jilava obtinind posibilitatea sa merg la Spitalul Militar pentru repararea danturii am facut o mare greseala mergind impreuna cu o tova la o casa technica (in) care erau niste cunoscuti de ai nostri.
In 1942 Februarie am fost trimis la inchisoarea Caransebes. Aici am fost sanctionat cu un vot de blam pentru gresala mentionata mai sus.
In August 1943 m-am eliberat si am fost trimis in lagar unde am stat pina in August 1944. M-am eliberat pela 5 August cu ocazia unei Comisii de eliberare. Am fost eliberat in urma sfortarilor depuse pentru ca sa ne eliberam citi mai multi.
Am iesit impreuna cu Popa (Emil) si Preoteasa Grigore. Am gasit dupa citeva zile legatura cu miscarea prin (Lucretiu) Patrascanu, dar n-am fost pusi inca niciunul la munca pina la 23 August (1944). Dupa 23 August am fost dat sa muncesc la tineret.”
—————————————————
Tatal lui Ceausescu Andruta, era liberal.
Mama lui Nicolae Ceausescu a fost Alexandrina (nascuta Lixandra Militaru), care provenea din familia unui ofiter din oastea lui Tudor Vladimirescu.
CARACTERIZARI ALE LUCRATORILOR DE LA CADRE
Ceausescu
Cismar, 28 ani, in UTC din 1934, devotat, disciplinat, inteligenta vie, nu are atitudine tovaraseasca*, este ironic, increzut, dorinta de a se evidentia, ridicat politiceste. Cu metoda de comanda a mai lichidat, independent in munca si se poate orienta singur, spirit organizatoric nu suficient de desvoltat dar face mari progrese, a ridicat mult munca in Sectorul Galben, este putin personal, ajuta la cresterea oamenilor, este energic, metoda in munca inca slaba, spirit critic si autocritic in desvoltare, curajos, vigilenta slaba, spirit de initiativa, spirit colectiv in crestere, morala sanatoasa, element cu mare perspectiva.
Bucuresti, 20 Dec. 1945 Tincuta
* a lichidat mult cu aceasta slabiciune
Aprecieri asupra celor ce au luat cuvântul la sedinta Judetenii Bucuresti din 20 noembrie (1)945
Cunoaste linia politica. Sesizeaza problemele. Leaga teoria cu concretul. Vorbeste bine, insa nu cu suficient dinamism.
(ss) Ganea
Numele si pronumele: Ceausescu Nicolaie
Data nasterii: 26 ianuarie 1918
Locul nasterii: Comuna Scornicesti jud. Olt
Originea sociala: taraneasca
Studii: 4 cl(ase) primare
Ce limbi straine cunoaste: nici una
Daca are cunostinte marxiste: Da
Profesiunea: Cismar
Stagiul in productie: 5 ani (1939)
Din ce partide sau organizatii a facut parte: Sindicat, UTC
Daca este casatorit: Da; Numele sot(iei): Elena Petrescu; Ocupatia: textilista
Din ce partid sau organizatie
face parte: UTC
Citi copii are –
Ocupatia –
Numele tatalui: Alexandru; Ocupatia: plugar
al mamei: Alexandru; Ocupatia: casnica
Numele fratilor sau surorilor Ocupatia Din ce partid sau organizatie fac parte
Niculina Richtuit
cismar nici unul
Marin cismar a fost in UTC
Floarea chelner nu stiu
Nicu mic negustor Legionar
Marioara — nu stie
Ion plugar nu stie
si mai sint doi mai mici
Cu ce partid a simpatizat inainte de intra in miscare: -
Localitatea organizatiei in care a intrat in partid: in Bucuresti
Ce functie a ocupat in partid: Instruct(or) al CC al UTC; membru al CC al UTC
Stagiul in Partid, UTC: din 1933 in UTC, din 1936 in Partid
Unde si de cite ori a fost arestat: in Bucuresti de mai multe ori fara sa fiu cond(amnat); la Tirgoviste (in) 1936, cond(amnat la) 2 ani si 6 luni; la Bucuresti, in 1940 (condamnat) cu 3 ani.
Purtarea la Siguranta, proces, inchisoare, lagar: n-am recunoscut niciodata nimica nici din partea mea nici a altora
Daca a fost in desacord cu linia partidului: nu
Ce masuri disciplinare de Partid a suferit: in inchisoare un vot de blam si observ(atie)
Pentru care fapte: Pentru lipsa de vigilenta si conspiratie (adica pentru incalcarea regulilor conspirativitatii)
Situatia in timpul razboiului: am stat in inchisoare si lagar
A avut legatura cu Partidul? –
A fost pe front? Unde? – Nu
A lucrat in profesie? –
Unde depune munca, ce functie de Partid sau in organizatie de masse are: in CC al UTC
Observatiuni: -
Domiciliul: Doctor Lister no. 63
Data: 9.II.(1)945”
Cel mai interesant document din dosarul de la Arhivelor Nationale Istorice Centrale (ANIC) este autobiografia scrisa de mina in care Nicolae Ceausescu reconstituie principalele elemente ale biografiei sale politice in perioada interbelica si in timpul celui de-al doilea razboi mondial.
—————————–
Se poate observa ca Nicolae Ceausescu avea probleme la dosar, tatal sau fiind liberal, iar un frate, celalalt Nicolae, legionar.
Dosarul lui Ceausescu, care contine 24 de file, a fost creat in 1945, iar ultimul document in ordine cronologica este din perioada in care Ceausescu era adjunct al ministrului Fortelor Armate (martie 1950 – aprilie 1954). In dosar se afla autobiografia olografa a lui Ceausescu, formularul cu date personale, referate continind principalele date ale parcursului sau politic, doua scurte caracterizari semnate „Tincuta” si „Ganea”, precum si un denunt lipsit de importanta facut de doua colocatare in 1946.
Intr-un Bucuresti la acea vreme cosmopolit – primul oras pe care il vedea -, Nicolae a tras la sora lui, Niculina Rusescu nascuta Ceausescu sa invete meserie in atelierul cizmarului Alexandru Sandulescu, membru activ al PCR, care si-a initiat ucenicul in misiuni conspirative. Nicolae nu s-a adaptat in Bucuresti. Trecerea dintr-o lume in care nu-si gasea locul (satul natal) intr-alta in care tot nu-si gasea locul (orasul) l-a marcat.
la 29 de ani – deputat in Marea Adunare Nationala (dupa ce mobilizase in circumscriptia sa electorala, din Olt, trupe motorizate care sa-i “convinga” pe alegatori sa introduca in urne buletinele de vot completate dinainte de comunis ti); la 30 de ani – subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii (unde a inceput colectivizarea silita); la 31 de ani – ministru adjunct al apararii, sef politic al armatei si apoi general politruc cu specializare la Moscova; la 36 de ani – secretar al CC (un post-cheie in partidele comuniste, ocupandu-se de organizarea partidului); la 37 de ani, la cel de-al doilea Congres al PMR, a fost primit ca membru in Biroul Politic, insarcinat cu supravegherea interna de partid a Internelor, Securitatii, Armatei, Procuraturii si Justitiei (s-a folosit de aceasta pozitie pentru crearea unui sistem de pile, instalandu-si oamenii in posturi-cheie din partid).
Noiembrie 1957. Un avion IL 14, avand la bord o delegatie a PMR ce zbura la Moscova pentru a participa la aniversarea Marii Revolutii Socialiste din Octombrie, s-a prabusit la aterizare pe Aeroportul Vnukovo, la ora 17,48, din cauza unei erori de pilotaj. Au murit ministrul de externe Grigore Preoteasa si trei membri ai echipajului. Ceilalti pasageri au suferit rani grave. Nicolae Ceausescu, secretar al CC al PMR, a fost mai norocos
Certificatul medical eliberat la Moscova consemna: “Traumatism al partii externe a hemitoracelui drept si la gamba stanga. Plagi zgariate la fata, maini si picioare. Temperatura: 37,3 grade, stare generala satisfacatoare.” Dar soarta era cat pe ce sa-i joace o festa acestui tanar ambitios, la numai cativa pasi de cucerirea puterii. Peste cativa ani, la 19 martie 1965, ora 17,45, cand Gheorghiu-Dej si-a dat sufletul inconjurat de echipa de conducere a PMR, Nicolae Ceausescu a fost primul care s-a aplecat sa-l sarute. Cei trei membri veterani ai Biroului.
Ei au tras sforile pentru juniorul din Biroul Politic, care le parea cel mai usor de manipulat. La congresul din 19-24 iulie, care trebuia sa valideze alegerea Biroului Politic, cei 1.357 de delegati l-au ales pe Ceausescu in functia de prim-secretar al CC al PCR. La 47 de ani, Ceausescu, cel mai tanar conducator politic din Europa, si-a inceput mandatul in forta: PMR a revenit la vechiul nume, PCR. Dupa numai o luna s-a schimbat si denumirea tarii: Romania a devenit, din republica populara, republica socialista.
Dar august 1968 a fost doar varful aisbergului: Ceausescu si-a cultivat cu consecventa aura de lider comunist atipic: a fost primul care a stabilit relatii diplomatice cu RFG (1967), singurul care nu a rupt-o cu Israelul dupa Razboiul celor Sase Zile (iunie 1967), singurul care permitea cetatenilor sai de origine evreiasca sa plece in Israel (contra cost – 2.000-5.000 $ pe cap de om, cum avea sa dezvaluie mai tarziu generalul de securitate Mihai Pacepa); primul presedinte roman care a vizitat Statele Unite, intr-un moment cand relatiile URSS-SUA erau extrem de incordate (1970); singurul care a refuzat sa se alature cartelului petrolului, infiintat in urma Programului General al CAER (1971), seful singurei tari din lagarul socialist membra a Bancii Mondiale si a FMI (1972).
Ceausescu s-a dovedit a fi un mediator innascut; extrem de tolerant in politica externa (la polul opus fata de fanatismul de care a dat dovada in politica interna), ar fi fost in stare sa faca un pact si cu dracul. “Ceausescu a fost un tiran din punct de vedere politic, un dezastru economic, dar in politica externa a avut sclipiri de geniu” – spunea Silviu Brucan, fost redactor-sef la Scanteia si mai tarziu unul dintre actorii principali ai evenimentelor din 1989. “Desi un incult, era destept, o desteptaciune vicleana, taraneasca.”
Curand turismul politic in Romania a devenit o moda. Cel care a deschis sezonul in 1967 a fost Richard Nixon, viitorul presedinte al SUA. In acelasi an, Corneliu Manescu, ministrul de externe roman, a devenit presedintele Adunarii Generale a ONU. Ceausescu intorcea vizitele. In 1973 a fost apogeul vizitelor sale in strainatate: Iran, Pakistan, Olanda, Italia, RFG, Iugoslavia, SUA, Vatican, URSS, Maroc, mai multe state din America de Sud.
La Vatican, papa Paul al VI-lea i-a spus (26 mai 1973): “Excelenta, rugam Cerul sa binecuvanteze activitatea dumneavoastra, pe care noi o urmarim cu mult interes, si am dori sa ne considerati niste umili sprijinitori ai politicii dumneavoastra de independenta si suveranitate, pe care o duceti cu atata consecventa.
” Ceausescu a strans un numar considerabil de premii, medalii, ordine, titluri academice, a caror simpla insiruire ar umple peste trei pagini de revista.
Ele variaza de la Legiunea de Onoare Franceza, la Ordinul Leului de Aur al Nassau-lui, din Luxemburg; de la Ordinul Cavalerului Alb Finlandez, la Ordinul National al Leopardului, din Zair; de la Ordinul Bath Britanic, la o gramada de ordine Lenin, Marx si Steagul Rosu, din tarile comuniste. A fost contemporan cu sase presedinti americani; s-a inteles cu toti, iar cu Nixon a fost prieten (s-au vizitat reciproc, la Washington si Bucuresti, de cate doua ori).
Si-a cultivat relatii bune cu SUA in cea mai mare parte a timpului, probate din 1970, cand au fost inundatii catastrofale in tara (din 39 de judete, 38 au fost afectate, 600.000 de oameni evacuati) si americanii au trimis ajutoare in valoare de 11,6 milioane $, si culminand cu 25 iulie 1975, cand Romania a obtinut clauza natiunii celei mai favorizate (prelungita anual pana in 1988).
Nicolae Ceausescu a cunoscut-o pe Lenuta Petrescu in 1939, la o manifestare de la Cercul Cultural al Muncitorilor.
A fost dragoste la prima vedere; Lenuta era tanara, frumoasa, cu doi ani mai in varsta decat el, membra a organizatiei tineretului comunist – raspundea de Sectorul 2 Bucuresti, sub numele conspirativ Florica. Sapte ani mai tarziu, s-au casatorit, au avut trei copii (Valentin, Zoe si Nicu) si aveau sa ramana impreuna 50 de ani.
“Erau foarte apropiati, se tineau de mana. Ceausescu nu iesea din cuvantul ei, dar si tovarasa se interesa mult de el, daca a mancat, daca are tot ce-i trebuie, daca e multumit. Luau masa in curte si se simteau bine impreuna. Lui ii placea mult muzica Ioanei Radu si a Miei Braia si, dupa ce mancau, el canta, jucau table si ea il mai fura.
La mancare nu era pretentios si avea gusturi rustice. Filmele le-a descoperit pe la 35 de ani. Era mare fan Kojak si se uita cu placere la filme politiste americane. Toate resedintele lui erau dotate cu o sala speciala de proiectie. Dupa 1955, s-a apucat de vanatoare, mai intai invitat de sefii locali de partid, pe care ii controla la vremea aceea in calitatea lui de membru al Biroului Politic al CC.
In fiecare dimineata, la 8 fix, coloana de masini il ducea la birou. Lua masa de pranz la ora 13 fix. Folosea gel de dus Badedas si se radea cu Gillette. Ii placeau Galbena de Odobesti si sampania roze. Intre anii 1950-1989, mai ales dupa 1965, productia industriala a Romaniei a crescut de 44 de ori. Paradoxal, motorul principal al acestei industrializari staliniste a fost frica de Moscova.
In 1973, a permis infiintarea de joint-venture cu participare de capital occidental. Din primul an existau 20 de astfel de firme. Volumul schimburilor comerciale cu Occidentul aproape s-a dublat: de la 28% in 1965, la 45% in 1974. Intre anii 1971-’75, Romania a inregistrat o rata anuala de crestere a PIB-ului de 11,3%, neegalata niciodata. Orasele au devenit santiere, propaganda nu mai prididea sa anunte inaugurarile de fabrici si uzine, aparute ca ciupercile dupa ploaia de capital occidental.
Dar economia nu era rentabila. Intreprinderile de stat, multe supradimensionate, produceau saracie, suferind de bolile economiei planificate, in variantele lor acute, romanesti: dezorganizare, nepotism, coruptie, neglijenta, furt. Rata medie de crestere a PIB-ului in Romania a scazut de la 11,3% (intre 1971-1975) la 9,6% (1976-1980) si la 1,8% (1981-1982). Industrializarea galopanta a dus la cresterea cu peste 10%, intr-un deceniu, a populatiei urbane: aproape jumatate din populatia de 20 de milioane a Romaniei din 1977 traia la oras.
S-au construit masiv blocuri: numai intre 1981-’85 s-au dat in folosinta peste 750.000 de apartamente cu termoficare si apa calda. In anii 1965-’70, mutarea populatiei de la sat la oras, ca efect al industrializarii, era considerata un fenomen de dorit. In numai cativa ani, din cauza dezechilibrelor create de migratie, au inceput restrictiile pentru cei care voiau sa se stabileasca in marile orase. Industrializarea fortata a inglodat Romania in datorii.
Intre 1971-1982, datoria externa a crescut de la 1,2 miliarde $ la aproape 13 miliarde $. (In noul regim democrat, Romania s-a imprumutat in ultimii 17 ani, ajungandu-se in prezent la o datorie externa de circa 50 de miliarde de euro). Criza petrolului din 1979-’81 a fost un cutremur pentru aceasta economie cladita pe nisip. In 1982, veniturile comertului exterior al Romaniei au scazut cu 17% fata de anul precedent. Ceausescu s-a vazut pus in situatia de a nu-si putea plati creditorii occidentali.
A fost declarata incapacitatea de plata a tarii. Dezgustat de prietenii lui din Occident, Ceausescu a dispus achitarea rapida a datoriilor externe, fara a mai lua noi credite. Era tot o forma de proclamare a independentei nationale, obsesia lui. Sapte ani mai tarziu, cu pretul saracirii fara precedent a populatiei, Romania nu mai avea datorii.
In 1984 a fost inaugurat Canalul Dunare-Marea Neagra, dupa o munca de noua ani. Canalul (de 64 km, scurteaza drumul catre Marea Neagra cu 400 km) avea taxe prea mari ca sa poata fi atragator pentru navigatori (1 $ SUA pentru fiecare tona de incarcatura) si pare tot un act de independenta, dar fata de URSS, cu care Romania impartea Delta Dunarii. In 1985, au inceput lucrarile la Casa Poporului, care urma sa devina sediul partidului si al guvernului.
Ioan Toma impreuna cu Nicu Ceausescu
Nicolae Ceauşescu avea o putere de muncă uriaşă, confirmă Ioan Toma: “Am avut zile în care am stat alături de Ceauşescu de dimineaţă până seara, iar seara eram sfârşit numai în calitate de auditor, de participant. Am avut dimineaţa o plenară când a vorbit Ceauşescu, un discurs foarte lung. La prânz eu m-am dus la cantină, am mâncat ceva, el s-a întâlnit la săliţă cu nişte secretari, miniştri. Urma să ne întâlnim în CPEx cu Guvernul, din nou a avut un discurs. Când am terminat eram foarte obosit. Seara, pe la 8:00-8:30, am ieşit din sediu să mă duc acasă, dar nu am putut să plec pe Calea Victoriei. Se oprise circulaţia, mi-au spus agenţii, pentru că Ceauşescu trecuse dincolo, la Consilul de Stat, unde avea programată o întâlnire cu Yasser Arafat. Într-adevăr, din maşină am văzut lumina aprinsă în sala unde se făceau primirile”.
Doar pentru asta trăia, îşi explică Ioan Toma secretul rezistenţei neobişnuite pentru un om trecut de 70 de ani. “El primea nişte situaţii globale, statistici, sinteze. E ca în bancul acela care spune că un sat are o mie de locuitori, un locuitor are o mie de găini şi restul de 999 nu au nici una, în medie rezultă că fiecare locuitor are o găină, deci e bine. Avea o informare la nivel general, al conducerii macro, ori lui tocmai detaliile i-au fost fatale. Era, fără îndoială, un tip inteligent. Alt clişeu postdecembrist spune că a fost un incult. Îmi amintesc de un interviu dat prin 1988 de Lech Walesa pentru Corriere de la Serra, primit prin Agrepres. L-au întrebat «Ce cărţi citiţi?» şi a răspuns că nu citeşte nici o carte, că are mai mulţi copii, lucrează, nu are timp de cărţi.
Şi noi spunem că era incult Ceauşescu, iar despre Walesa că este un mare revoluţionar. N-a spus nimeni despre Walesa că este incult, deşi, fără discuţie, Ceauşescu era mai citit ca Walesa. Nu cred că Ceauşescu era mai incult decât Băsescu. A tras foarte mult de el, s-a angajat total, a trăit, indiscutabil, pentru ţară.”
******************************
SPRIJINA SI TU CONSTRUIREA CATEDRALEI NEAMULUI :
http://construimcatedrala.ro
