Cand seara se lasa si toate zgomotele au "adormit", tacerea fermecatoare a noptii te va face a-mi acorda putin din timpul tau, pentru a da atentie micutelor mele randuri. De fiecare data adorm cu tine in gand, ma scol cu tine-n gand, mananc cu tine in gand. Dumnezeule! Ce se intampla cu mine?! Oare asta inseamna sa iubesti cu adevarat?!... Daca ai sti ce greu imi este fara tine, poate ca intr-o zi, voi putea sa iti rostesc aceste cuvinte in fata... Acum in inima mea este un loc aparte pentru tine, un loc pe care ai reusit sa-l cuceresti si sa-l stapanesti... Astazi cand tu, rezemata, vei citi aceste randuri; eu ma voi gandi, imi voi imagina cum ar fi fost sa fim impreuna. Nu vreau sa-ti spun decat ca imi este foarte greu sa trec peste zilele astea cand toata lumea va fi impreuna si noi, nu..."
"Din toate lacrimile care au curs candva, au crescut trandafiri, din care in fiecare zi am cules cate unul. Si in fiecare zi mi-am adus aminte de "spinii" pe care acestia ii aveau. Dar la vederea frumusetii lor, am uitat de fiecare data... Am cules pentru prima oara un trandafir alb, pe care spinii nu-l uratisera inca si puritatea lui s-a oglindit in viata mea... Am cules apoi un trandafir rosu, fara de care gradina mea n-ar mai fi ramas aceeasi. Atunci am inteles ce inseamna "iubirea" si tot atunci... l-am intalnit pe "el"... Fara sa vreau, am simtit cel de-al treilea trandafir; ale sale petale galbene, cum se scuturau una cate una in mana-mi cazuta in cautarea dragostei "lui" zadarnice... Am simtit cum trandafirul cu petale transparente se scutura, iar fiecare petala cadea una cate una, ca fiind lacrimile mele... Am cautat in zadar sa gasesc in imensa "gradina" orice alt trandafir, pentru ca toti se uscasera. Atunci am cules fara sa vreau, pe ultimul, acela violet, care inca nu se ofilise. Doar o petala aruncata, a alunecat grabita pentru a pecetlui despartirea noastra... Acum "gradina" este goala si vantul "alearga" de la un capat la altul pentru a da fila cu fila viata mea si pentru a "matura" petalele cazute..."
"M-am trezit intr-o dimineata cu presimtirea ca ceva se va intampla in acea zi. Si a fost ceva minunat. Te-am zarit pentru o clipa, dar ai disparut... Dar a fost de ajuns pentru a ma indragosti... Si de atunci am dorit mereu sa te zaresc,... dar pentru a-ti vorbi, nu aveam inca acel curaj. Doream sa te cunosc, sa ma cunosti. Astfel am aflat cum te numesti si imaginatia si firea mea nebuna au luat-o razna. Am prins curaj si ti-am vorbit, dar erai atat de distant si totusi... atitudinea ta nu m-a descurajat. Esti inca prezent in visele mele si cred ca este de ajuns. N-as vrea sa ajungi totusi sa ma cunosti, de frica unor deziluzii. Este de ajuns sa stii ca undeva, acolo, nu prea departe, este cineva pentru care reprezinti tot ce e frumos..."
Sunt o picatura de ploaie strivita intre pleoapele tale grele de visuri. Sunt un gand hoinar, ratacit in parul tau, roua diminetii tarzii incendiate de soare, secunda boaba de nisip cazuta in clepsidra fara de sfarsit. Sunt firul de iarba peste care treci acum grabita, sunt frunza pe care o tii ingandurata intre degete! Sunt raza de soare care iti mangaie privirea, sunt ultima silaba pe care as dori sa o rostesti inainte de a visa si primul tau gand... Iubita mea, ochii tai deschid spre mine universuri, zambetul tau ma imbata de o betie cereasca. Atingerea ta e pentru mine curcubeul, sarutul tau... sfarsitul unei lumi si nasterea alteia. Iubita mea esti vis si... durere... Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta alaturi de tine, nu mi-as dori alta. O clipa sa ma privesti, sa imi zambesti, sa ma atingi, sa ma saruti. Te mai astept o viata... Si ce altceva as mai putea sa iti ofer decat doi ochi caprui, frumosi si un zambet cald, care sa-ti calauzeasca pasii zi de zi!"
"Numai Dumnezeu a putut inventa aceasta iubire. Ceva asemanator am visat o data, dar nu era la fel, pentru ca in vis portile cerului sunt deschise pentru mine. Mi-am dat seama tarziu ca viata merita traita, dar niciodata nu-i tarziu sa te iubesc, sa iti dovedesc ca TE IUBESC. A fost de-ajuns doar o privire, atunci cand noi ne-am intalnit si parca ne stiam de-o viata si inimile-au tresarit. Iar tu de mana m-ai cuprins, si eu stiam ca-ncepe-un vis din care amandoi n-am vrea nicicand ca sa mai fim treziti.
Iti multumesc tie iubire pentru dragostea ta...
Ii multumesc lui Dumnezeu pentru aceasta poveste de dragoste!"
"Iubirea ta imi da viata. Te iubesc si asta ma face sa fiu mai buna, mai frumoasa, mai intelegatoare, dar iubirea ta pentru mine ma face sa fiu cea mai buna, cea mai frumoasa, cea mai intelegatoare. "Te iubesc" e putin spus. "Te ador" parca se apropie de ceea ce simt eu pentru tine. Eu te iubesc mai mult decat te iubesc, te ador mai mult decat te ador, te ador mai mult decat ieri si mai putin decat maine. Privirea ta imi da aer, existenta ta ma face sa fiu constienta de existenta mea.
"Cat de mult te iubesc nu vei sti niciodata. Totusi, pentru a da o dimensiune infinitului iti pot spune ca 59 de secunde din fiecare minut de-al meu inima mea bate pentru tine. E mult sau e putin ? ...cand vei sti raspunsul se va risipi si misterul !!!"
"Poate ca ochii mei nu au luminat indeajuns zarea ta, poate ca zambetul meu senin nu a inseninat indeajuns fata ta, poate ca am fost doar un strop din roua diminetii, care a cazut in fantana vietii tale, poate ca am fost doar o stea, in inaltul cerului inimii tale, dar poate ca TE-AM IUBIT, si TE IUBESC !!!"
"Dragostea inseamna sa respiri, sa speri, sa ierti.. sa iubesti. Daca as fi un nor as sta tot timpul deasupra ta, daca ai fi pamant eu as fi apa, daca ai fi "rautatea", eu as fi puritatea. Te iubesc foarte mult si cred ca fara tine nu as mai putea trai in aceasta lume, care m-i s-ar parea ca ziua fara soare sau noaptea fara stele."
"Ti-am scris o scrisoare cu picaturi de ploaie iar cu vantul ti-am soptit-o. Am chemat vantul si i-am spus sa te mangaie; am adus pasarile si le-am pus sa-ti cante. Am inflorit copacii pentru tine si am topit zapada. Iubitule, daca inca nu ti-ai dat seama, sa stii ca eu sunt primavara si, si... Te iubesc! Te iubesc! Te iubesc!"
"As vrea sa iubesc marea, dar marea nu iubeste,
As vrea sa iubesc pamantul, dar pamantul e rece si plin de intuneric
As vrea sa iubesc oamenii, dar oamenii sunt rai...
As vrea sa te iubesc pe tine dar nu stiu daca ma iubesti
Dar totusi am sa iubesc tot ce e mai bun din mare, pamant si oameni
Iar din tine am sa iubesc totul pentru ca ai fost si vei ramane marea mea iubire."
Fericire... e un cuvant sublim... iubirea seamana a avere, o dragoste, dar totodata si durere, iubirea poate fi frumoasa, dar uneori si furtunoasa. Daca vreodata iubirea te va lua pe aripa ei... nu o alunga... caci vei regreta... Cand iubesti... tu o stii bine,... dar nu lasa caacest sentiment sa dispara din tine...Sunt clipe ce cad peste noapte, sunt clipe ce vor reveni si-astept cu nerabdare ziua... cand tu vei reveni...
"Tu ai fost si vei fi iubirea mea. Din clipa-n care te-am vazut mi-am spus ca tu esti cea pe care o asteptam de mult timp. Am facut tot posibilul sa ajung la inima ta dar.. se pare ca tu nu m-ai lasat cel putin la inceput. Atunci in mintea mea totul era confuz "Oare chiar iubeam ?", dar oare ce inseamna sa iubesti ? Era oare acel sentiment care te facea sa te simti parca tu conduci intreaga lume, cred ca asta e pentru ca pentru prima data in viata ma simt in al noualea cer dragostea mea, Te Iubesc, Te Iubesc nu ma refuza. Din clipa-n care te-am vazut atat de mult mi-ai placut, ochii tai m-au chemat. Te iubesc, esti viata mea !"
POEZII
De-i dragoste ce simt,
de ce doare asa cumplit,
de ce-mi sfasie sufletul la infinit?
Iar inima-mi, sarmana
al tau nume il rosteste
mi se zbate-n piept nebuna
si nu se mai opreste.
Iar ochii mei,bietii de ei
au plans pana-au secat
caci n-au vazut in fata lor,
decat chipul tau frumos fecior.
Oh!Doamne...
de ce atatea lacrimi,
de ce atata dor,
de ce atata suferinta,
de ce Doamne sa mor?
De-i dragoste ce simt,
de ce ma pierd usor,
si inima-mi,saraca,incet ea s-a oprit
iar ochii mei,bietii de ei
au obosit si nu mai zic nimic, nici ei
iar chipul tau, frumos fecior,
a disparut din mintea mea asa....usor.
De-i dragoste ce simt,
de ce ma pierd si mor?
Ah! cupidon copil nebun,
Ce mi-ai facut tu mie?
De sufletul imi plange-acum
Si taipa.Dar de ce?
Nu stie.
Din joaca ta, nebun copil,
A izvorat durerea mea,
Ai sadit venin
In suflet si-n inima mea.
Ce drept ai tu, copile
Pe altii sa-i lovesti,
Sa le promiti iubire
Si sa ii amagesti?
Tu nu intelegi nimic,
din astea toate,
Ca iubirea ce o dai
E a ochilor mei lacrmi,
Si-a mea neliniste din noapte?
Lasa-ma copil nebun,
Cu joaca ta in pace,
In lumea mea dinou sa fiu,
Rece si pustiu.
Daca teai uita mai atent in ochi mei ai recunoaste tristetia in ei.
Ai recunoaste suferinta si dorinta.
Fi atent si priveste,priveste ca o poveste ca o poveste cu durere si chin ptr.un copil.
Un copil care nare stare.
Un copil fara glas si rabdare.
Un copil suparta si trist ca un copil fara ajutoare.
Asa ma simt fara tine in preajma mea ca un copil fara adapost ca un copil fara rost.
Uitete in ochi mei si ajuta ma sa cresc mare.
Lacrimile mele intrec Mari si Oceane si durerea mea nu poate sa o ia nimenia.
Atata dor ce port in Suflet cand te pot iar inbratisa sa imi aduci un zambet?
Sa imi incalzesti Inimioara cu dragoste si fericire sa pot iar crede in Iubire.
Durerea e apasatoare si grea de purtat cu mine,dar speranta moare ultima si eu atat voi rezista!
Voi lupta pana la capat ptr.un viitor serios si atunci chiar ca nimenia nu ne mai poate desparte nici hienele astea care ne port ochi rei pe spate.
In curand vom fi impreuna in curand vei fi langa Inima mea in curand ne vom vedea cu bine iubirea mea ca speranta moare ultima.
Timpul a trecut si totul sa pierdut
Acum a trecut totul si in Inima mea tiai recapatat locul.
Locul va fi al tau si poate pentru mereu.
Invata sa te comporti cu mine si numai ma va de rusine.
Cu tine am invatat sa iubesc si sa traiesc viata
Cu tine simt cum trece viata
Cum zi de zi rasare soare si nopate de nopate luna apare.
Ascultati Inima si iti voi spune
Inchide Ochi si ma vei vedea
Intinde Mana si acolo voi fi
Deschide Gura si te voi saruta.
Aprinde Focul din Inima ta.
Pe Zi ce trece eu te iubesc si mai tare
Si fiecare Lacrima de a mea ma doare
Ca ele curg din cauza ta ca nu te pot vedea.
Sunt trista si parasita
Ca o floare ofelita
Atunci, cand voi pleca departe,
Nu-mi plange zambetul ce-apune,
Cand voi intra in noapte
Sa-mi pui la capatai un nume.
Sa-mi lasi si-o lumanare alba,
Sa-mi vad drumul cu lumine
La picioare vin sa soarba
Musafiri ce vin la mine.
Nu plange-n pieptul rece al meu
Ca nu vei mai iubi vreodata;
Soarta ne-a schimbat mereu.
Traiesti din plin macar o data.
entru tine
De-ar fi sa-mi vad acel sfarsit
Sa stiu c-odata in chinuri voi muri
O clipa de-ar mai fi iubit
Cu tine-n gand eu voi dormi.
Si ti-as lasa atunci in soapte
Cuvant c-un singur sens mister…
Cuvant ce doare si desparte.
Ma simt pierdut si de aia pier.
De-ai sti cat eu tin la tine
De-ai sti cat de tare te iubesc
Cu lacrimi plini de sange
Cu greu acuma eu gandes
Ascult unele melodii
Si-mi vine sa plang,tu nu stii
Cand ma gandesc ca nu esti langa mine
As vrea sa plec de-acasa si sa fug la tine.
Vreau sa-mi bag inima-n pieptul tau
Si sa-mi sugi sufletul meu
Si toata iubirea care ti-o port
As vrea sa te omor cu a mea iubire pe un port.
Sa te ia dragostea mea
Sa ma fugaresc cu tine tare as vrea
Ia mai dute-n sufletul meu
Ca mai facut sa te iubesc mereu.
Nu pot sa te mai las iubirea mea
Te sarut dulce pe gurita ta
Te blestem sa ma iubesti mereu
Sa nu pleci de langa mine,sufletul meu.
trupul imi este un trandafir insangerat,
plini de tepi...in care sufletul s-a taiat.
iar acum pata devine din ce in ce mai mare
nu o mai pot opri !sufletul moare
trupul imi este un trandafir insangerat,
lipsit de suflet care l-a creat
de acea petla catifelata
de parfumul pe care-l gusti de fiecare data
trupul imi este un trandafir insangerat,
mai gol cu fiecare picatura care l-a patat
cu fiecare amintire in care a gasit durerea
oare cum mai pot atinge fericirea!!!!
unde esti, de ce ai plecat.
cu mine ce s’a intaplat?
de ce ma doare asa de tare
cand nu simt a ta suflare?
in jurul meu e gol si pustiu,
atunci cand de tine nimic nu mai stiu.
stai sungur si ma orilesc, nu mai am ce sa iubesc,
vino odata langa mine, vreau sa’mi fie iarasi bine
asa cum era candva cand ai intrat in viata mea.
te iubesc, o stii prea bine, vino iarasi langa mine.
si intelege odata, nu te-as da pe nici o fata.
sunt ciudat de felul meu, ce vrei, asa sunt eu.
te inseli enorm cand spui, ca vreau pe alta, care nu’i.
te iubesc pe tine’n somn, te iubesc pe tine treaz, te iubesc fara ragaz.
te iubesc si te doresc, te doresc si te iubesc
iar acum la incheiere, o-ntrebare sa’ti pun tie
vrei sa fii a mea.
In noapte,in noapte stiu ca cineva imi este aproape
Si o cunosc si o iubesc,toate pacatele i le platesc
Am grija sa indrept tot ceea ce ea a gresit,ca totul sa fie bine la sfarsit
Si am grija sa o iubesc,fara de ea nu pot sa traiesc
Si am o obsesie pentru ea,ea a dorit sa fie asa
Nu pot sa traiesc,nu pot sa mai gandesc,cand ea imi spune ca ma iubeste,totul in jur se prabuseste
Totul se usuca si moare,a inimii suflare,si eu stiu ca ma iubeste,si eu stiu ca ma doreste,natura-n jurul nostru clocoteste,iar eu stiu ca ma doreste
Poate sa para un pic pervers,dar de fapt e un fapt divers
Eu o iubesc pe ea pana la capat,ea ma iubeste pana la sfarsit,in final e cum ne-am dorit
Nu e nici un pacat,e doar iubire,sublima iubire,iubire care sta alaturi de nemurire,la suflet mereu tineri,noi vom fi mereu niste tineri indragostiti,de iubire atrasi mereu,
doar pentru ca asa mi-am dorit eu.
te-am iubit mereu in gand, te-am iubit mereu plangand
pentru ca tu nu mai veneai, si inima imi tot frangeai
zilele le numaram, viata eu imi blestemam si la tine ma rugam
ma rugam pe intuneric, ma rugam ca un bezmetic
si zilele tot treceau, saptamanile plecau si anii ma napadeau.
dar tu n’ai mai aparut, pesemne Soarta asa a vrut
ca noi doi sa stam departe, unul de altu sa n’avem parte;
lacrimile’s mari si grele si m’am saturat de ele.
decat sa stau si sa bocesc, in lume plec sa te gasesc
iar atunci cand ne vom gasi, noi doi ne vom iubi,
asa cum ne’am iubit odata, inainte de aceasta Soarta.
Sunt o fantana fara apa, daca nu simt a ta soapta.
Daca nu simt a ta mangaiere, sunt intr’o continua cadere
Fara privirea ta, nu ma mai simt ca o stea
Sunt ca un soare la eclipsa, atunci cand tu esti lipsa.
In jurul tau eu orbirez, mi se pare ca visez,
Dar nu vreau sa ma trezesc si vraja sa risipesc.
Esti centrul universului meu, fara tine mi’ar fi greu
Eu nu pot sa te refuz, niciodata sa te’acuz,
Iti ofer ceea ce iti pot, chiar si atunci cand vad ca’i tot;
Ca sa’ti vad zambetul o data, sunt in stare de-orice fapta,
Te voi iubi cu blandete, ca sa nu stii ce’i aia tristețe
Pentru ca te iubesc si te voi iubi mereu, asa am fost lasat de Dumnezeu,
Voi fi pe veci al tau, pana nu va mai fi nici macar sufletul meu.
Nu vreau sa pacatuiesc, dar la tine jinduiesc
Si nu’mi pasa de pedeapsa, cata vreme te voi avea,
Si te voi baga intr’o cutie doar pentru a mea bucurie,
Si nu te voi da nimanui, pentru ca tu esti pe veci a cui?
Ingerii te vor cauta, dar eu nu te voi da,
Voi face razboi cu Iadul si Raiul la un loc,
Numai ca tu sa ramai pe loc,
Acolo unde se cuvine,
In bratele mele, sau aici langa mine.
Voi distruge intreg Universul, sa ramanem doar noi doi
Ca sa nu mai fie cearta, si din iubire sa facem o arta
Pe care s’o perfectionam, si pe veci s’o repetam
Intr’un univers mort si pustiu, doar doua suflete traiesc si iubirea’si impartasesc
In fiecare noapte stau, si ma gandesc la EA,
Fata a carui zambet e un far in noaptea mea,
Oare cat ma am de asteptat?
Pana sa o intalnesc pe cea ce m-a fermecat
Cea pe care n-am cunoscut-o inca,
Din rusine sau din frica,
Incerc sa mi-o imaginez, dar numai aievea visez,
Cat o sa mai indur acest chin
Fara sfarsit si plin de al inimii venin,
Cand o sa zic : „Clipa….a sosit!”
Sunt satul de asteptare si de semne de intrebare,
Nu vreau sa fac o greseala din a dragustei graba;
Imi place sa visez la ea, atunci cand va fi a mea.
EA este cea care cu un cuvant, sau mai bine, cu un sarut
Ma va scoate din al singuratatii mormant,
In fiecare zi pe Ea o creez si mi-o imaginez,
Dar tot ce fac e sa visez.
Asta-i realitatea, ea exista doar in inchipuirea mea
Asa ca fac tot ce-i posibil ca pe ea eu s-o gasesc
Si cu mine s-o unesc,
Sa fim un tot unitar, fara poate, doar sau dar,
Asta e tot ce pot sa fac, sa scriu poezii … si sa tac!
Fata exista doar in mintea mea, unde sunt si eu alaturi de ea,
Ea este o amagire ce poate duce la orbire
Te poate orbi atat de tare, incat sa nu dai inimii ascultare
Fata va fi chiar in fata ta, dar tu vei privi direct prin ea,
Nu-ti vei da seama ca o ai in fata pe cea dupa care ai alergat o intreaga viata
Deoarece cauti o fata leita cu cea de tine inchipuita,
Dar ea nu-i decat o amagire creata de a inimii durere;
In acest moment se va decide daca esti destept
Daca vei sti unde sa privesti, ochii ei a-i sa-i intalnesti
Si vei afla ca ea e cea sortita si de tine mult dorita.
Sfarsit va lua cautarea ta, deoarece vei fi alaturi de ea,
Vei vedea ca nu-i asa cum ai visat-o,
Dar toate au ramas in urma atunci cand ai sarutat-o
Asculta-mi vorbele, pentru ca asa se va intampla si vei ramane alaturi de ea,
